sdsd fd fd

Plan strategic de dezvoltare

Planul strategic de dezvoltare a satului pentru anii      2010-2015

 

1 Viziunile dezvoltării satului Ţaul pînă în anul 2015.

 

Planul strategic de dezvoltare economică a satului Ţaul pentru anii 2010-2015 urmează a fi implementat pentru a grăbi procesul de dezvoltare a comunităţii. În acest proces urmează a se implica activ nu numai autorităţile publice locale ci şi părţile direct cointeresate  – comunitatea şi agenţii economici din teritoriu. La baza succesului stă parteneriatul, conlucrarea dintre părţile implicate. Către termenul limită a prezentului plan strategic sperăm că o parte din obiectivele exprimate în prezentul plan strategic vor fi realizate.

Astfel către anul 2015 ne propunem ca satul Ţaul să aibă un aspect atractiv – cu drumuri asfaltate, cu infrastructură de menire social-culturală funcţională, să avem un sat curat, iluminat şi cu condiţii de trai decent. Realizarea acestor obiective devin mai necesare mai ales după ce recent satul Ţaul a fost inclus în traseul turistic de nord. Se planifică ca localitatea să devină un centru turistic, cu infrastructura necesară şi personalul bine pregătit pentru deservirea turiştilor. La toate acestea se adaugă şi faptul, că întreaga comunitate, începînd cu autorităţile publice locale şi terminînd cu cetăţenii de rînd să contribuie la promovarea imaginii localităţii în ţară şi în străinătate. Aceasta devine una din principalele priorităţi, deoarece de acestă activitate – turismul, depinde direct modul de complectare a bugetului local, iar de mărimea bugetului depinde direct, aplicarea restului  acţiunilor care ar fi de dorit să fie realizate.

Satul Ţaul, tradiţional, dispune de un puternic potenţial intelectual, ceea ce ar permite aplicarea inovaţiilor, care ar servi comunitatea. Un aspect pozitiv la realizarea sarcinilor trasate, este baza tehnico-materială, care deja există în localitate. Datorită parcului dendrologic şi a Colegiului Agricol satul Ţaul dispune de avantajul faţă de alte localităţi de a poseda căi de acces bine planificate, dar care necesită o reparaţie capitală. De asemenea în sat există o serie de edificii mari – Palatul Culturii, gimnaziul, grădiniţa de copii, 4 blocuri locative, care necesită cheltuieli foarte mari pentru întreţinere, lucru din păcate greu de realizat din cauza lipsei de fonduri suplimentare în bugetul comunităţii.

Una din problemele cele mai acute ale satului este lipsa unui edificiu destinat Centrului de Sănătate. Pînă în 2010 medicii din sat au activat în clădirea fostului sanatoriu-profilactoriu „Colos”, care conform Hotărîrii Parlamentului a fost transmis împreună cu parcul dendrologic Ţaul, din gestiunea firmei „Constructorul” sub jurisdicţia Grădinii Botanice din Chişinău. Din 2010medicilor li s-au creat condiții pentru activitate, în sediul primăriei, unde li s-a dat în folosință o parte din clădirea primăriei.

Tinerii sînt ziua noastră de mîine, deaceea crearea condiţiilor decente de studii şi odihnă devin prioritare. Gimnaziul are o vîrstă de aproape 40 de ani, timp în care s-au efectuat doar lucrări de reparaţii cosmetice, pe cînd baza materială a instituţiei este veche şi foarte veche. De aceea o viziune primordială ar fi reparaţia acoperişului gimnaziului, ferestrele și ușa de la intrare trebuiesc schimbate, deoarece nu mai pot asigura termoizolarea edificiului, cabinetele să fie utilate cu mobilier modern, elevii simt nevoia de a fi în pas cu timpul, de aceea este nevoie de a echipa încă o clasă cu calculatoare performante, cu acces la internet. Gardul care împrejmuia gimnaziul s-a deteriorat, fiind nevoie de a îngrădi teritoriul liceului.

O situaţie similară se observă la grădinița de  copii „Mărţişor”, care activează în condiţii destul de precare, clădirea instituţiei preşcolare nu este conectată la conducta de gaze naturale. Mobilierul este şi aici     depăşit de timp, lipsesc jucăriile, materialele ilustrative necesare pentru procesul instructiv-educativ. Acoperişul clădirii necesită renovare, iar teritoriul grădiniţei trebuie amenajat şi utilat cu cele necesare. Pentru a putea funcţiona normal este nevoie de a perfecţiona sistemul de canalizare, a rezolva problema încălzirii, a dota cu mobilier grupele şi inventar.

Satul Ţaul care are o populaţie de peste 3700 de locuitori (inclusiv elevii Colegiului Agricol), nu are o casă de deservire socială, existenţa căreea ar permite prestarea unor servicii elementare populaţiei din sat. Astfel aici ar putea funcţiona normal o frizerie sau un atelier de reparaţie a încălţămintei etc, fapt ce ar permita deschiderea noilor posturi de muncă.

Mîndria satului Ţaul întotdeauna a fost Parcul Dendrologic, care rămîne a fi cel mai mare din republică şi unul din cele mai mari din Europa de sud-est. Cu o istorie seculară şi cu o bogată colecţie de plante rare pentru flora Moldovei, astăzi rezervaţia naturală traversează vremuri grele. Pentru a depăşi situaţia creată este nevoie de transforma parcul într-o staţie turistică, este nevoie de a reconstrui şi reamenaja clădirile hotelurilor, de curăţa complect lacul din parc şi de a căuta soluţii pentru includerea parcului în rutele turistice internaţionale.

În anii precedenţi s-a reuşit realizarea unui proiect investiţional cu suportul FISM-ului, care a permis construcţia în partea de sud-est a satului a unui apeduct, care a permis aprovizionarea cu apă a unei părţi a satului. Însă din păcate la acest apeduct nu a putut fi conectate clădirea Palatului Culturii, primăriei, Liceului Teoretic, a 2 blocuri locative cu 70 de apartamente, precum şi  a părţii de sud-sud-vest a satului, unde se observă cele mai acute  probleme în aprovizionarea cu apă potabilă. De aceea în vederea realizării acestuei viziuni, intenţionăm să elaborăm şi să implementăm încă un proiect de arpovizionare cu apă potabilă, fapt ce ar permite soluţionarea pe deplin a aprovizionării cu apă potabilă a localităţii. La acestea se adaugă renovarea staţiei de epurare şi reparaţia capitală a reţelei de canalizare.

O problemă interesantă şi realizabilă este reconstruirea şi reactivarea băii publice din sat, mai ales că edificiul, care necesită reparaţie, se află în imediata apropiere a apeductului şi este racordată la sistemul de canalizare.

Satul Ţaul este o localitate care zilnic este vizitată de foarte mulţi oameni din afara satului, mai cu seamă părinţii, rudele, prietenii elevilor care îşi fac studiile la Colegiul Agricol din Ţaul. Majoritatea lor circulă cu autobuzul de rută, deaceea staţia de autobuze din sat trebuie să corespundă normelor, prin amenajarea scaunelor, iluminarea casei de bilete.

O prioritate pentru dezvoltarea satului este deschiderea de noi locuri de muncă, ca zrmare a deschiderii a noi întreprinderi de prelucrare a fructelor, deoarece surse de materie primă pentru astfel de secţii de prelucrare se găsesc în imediata apropiere a satului. De asemenea localitatea dispune de posibilitatea de a aproviziona cu materie primă o secţie de prelucrare a laptelui, dispunem de specialişti care ar putea asigura funcţionarea unor mini-ferme.

Ţaulul este satul care se poate mîndri cu faptul că are cel mai mare Palat de Cultură dintre toate localităţile rurale. Cu o istorie de peste 30 de ani edificiul necesită intervenţia noastră pentru a putea activa normal. Din fericire în anul 2006 Palatul de Cultură a beneficiat de un proiect investiţional, care a permis construirea acoperişului, s-a reparat sala de sport, iar aripa dreaptă a fost conectată la conducta de gaze naturale, construindu-se şi o cazangerie proprie. Însă mijloacele alocate nu au fost suficiente pentru a rezolva toate problemele existente. În sediul palatului activează biblioteca publică sătească, colecţia de carte a căreea nu a fost înnoită de foarte mulţi ani. Nu s-a reuşit reparaţia completă a întrării centrale spre Palat – scările dinspre parcul dendrologic. De asemenea ne dorim ca colectivele de creaţie care activează în Palat să poată participa la festivaluri, competiţii naţionale şi internaţionale. Cinematograful din sat urmează a fi şi el renovat şi reutilat cu utilaj modern.

Satul Ţaul este unul din puţinele sate din republică unde activează un muzeu etnografic. Clădirea muzeului este veche de peste 100 de ani şi starea tehnică a ei este pe măsură, mai ales că un timp îndelungat (între 1970-1998) nu a fost folosită, cu toate că reparaţii curente la exterior au fost efectuate. Însă acoperişul, pereţii interiori, temelia, podelele şi tavanele sînt într-o stare avansată de avariere. Pentru ca muzeul satului să poată deveni o atracţie turistică este nevoie pe lîngă reparaţia capitală, dotarea lui cu exponate istorice.

Un sat nu se poate mîndri doar cu clădirile valoroase pe care le are sau cu infrastructura dezvoltată, ci şi cu un mediu ambiant sănătos. Sănătatea locuitorilor rămîne a fi una din primele priorităţi, de aceea pentru crearea unui mediu sănătos de trai este nevoie de a respecta cu stricteţe curăţenia pe teritoriul satului şi a pămînturilor pe care le administrează. În această direcţie una din viziunile de bază este amenajarea unui poligon pentru deşeuri, prin utilarea gunoiştilor autorizate din sat cu material ce nu ar permite penetrarea substanţelor nocive în sol şi de acolo în pînza freatică, iar ca urmare a acestora să aibă de suferit populaţia comunităţii. O altă viziune din acest domeniu ţine de crearea unor intreprinderi ce ar putea transforma deşeurile în energie.

Actualmente sîntem martori ai dezvoltării informaţionale, timp în care informaţia se răspîndeşte cu rapiditate, fapt ce ar putea fi utilizat în folosul comunităţii. În acest sens este binevenită viziunea de a deschide un post de radio local, ce ar permite transmiterea mai operativă a informaţiei necesare locuitorilor satului.

În prezent economia ţării noastre parcurge o perioadă mai dificilă, fapt ce se răsfrînge negativ asupra unor categorii de cetăţeni. Cei mai afectaţi sînt persoanele de vîrsta a treia. Pentru a le uşura existenţa, intenţionăm ca bătrînii, mai ales cei singuratici să fie asiguraţi zilnic cu o masă caldă.

La începutul anului 2001 a început implementarea proiectului de gazificare a satului. Pînă la moment o bună parte din sat a fost gazificată, însă rămîne actuală problema gazificării întregului sat, mai ales a sectoarelor îndepărtate, viziune care poate fi realmente realizată.

O atenţie sporită, actuala conducere a satului, acordă dezvoltării sportului. În această direcţie s-a lucrat mult, fiind aduse în condiţii bune toate cele 3 săli de sport din sat. Însă satul nu are un stadion amenajat, problemă cu care se confruntă aproape toate satele din raion, în genere raionul Donduşeni din păcate este printre codaşele din republică la capitolul stadioane. Datorită faptului că sportivii noştri au înregistrat suuccese frumoase la diferite competiţii, sătenii merită să aibă un stadion renovat, care ar permite promovarea noilor talente.

Cimitirul sătesc se află în mijlocul satului, fapt ce determină apariţia problemelor ce ţine de suprafaţa lui, care creşte din an în an. Problema constă în faptul că cimitirul nu mai are spaţii libere destinate înhumărilor, deaceea una din propuneri este de a amplasa şi amenaja un cimitir nou în afara satului, pămîntul fiind din fondul de rezervă al primăriei.

În linii generale acestea sînt principalele viziuni asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea şi necesită o rezolvare urgentă. Sîntem conştienţi de faptul că toate aceste probleme nu vor fi soluţionate simultan, dar rămîn ca obiective pentru întreaga perioadă de activitate a primăriei.

2 Obstacolele care împiedică dezvoltarea satului Ţaul.

După cum s-a mai menţionat, ţara noastră parcurge o perioadă nefastă în evoluţia sa economică, pe fonul crizei economice mondiale. Acest flăgel frînează tendinţa de creştere economică a republicii, iar odată cu aceasta se frînează şi dezvoltarea regională şi a comunităţilor în special. Nu este ferit de acest fenomen nici satul Ţaul, care în vederea realizării unor obiective concret propuse, întîmpină o serie de dificultăţi, care  reies direct din situaţia creată per ansamblu în  economia naţională şi mondială.

Problemele cu care se confruntă satul nu sînt unice, ci coincid în mare parte cu problemele cu care se confruntă în general satul moldovenesc.

Astfel lipsa unei strategii de dezvoltare a provocat o serie de neclarităţi, legate de direcţiile strategice de dezvoltare a comunităţii şi de tendinţele de aplicare a dezvoltării localităţii.

O altă problemă destul de gravă, care frînează direct atragerea investiţiilor în comunitate şi asupra realizării proiectelor investiţionale, este aparatul birocratic excesiv, care deseori aplică politici de constrîngere sau acţionează  de pe poziţii şi interese politice, ceea ce contravine direct normelor democratice, etice şi morale,  spre care tindem.

Problemele economice, scăderea continuă a nivelului de trai al populaţiei, determină apariţia unei din cele mai grave şi dureroase probleme – indiferenţa şi pasivitatea. Neîncrederea în ziua de mîne provoacă deseori obstacole serioase pentru elaborarea, implementarea şi realizarea unor proiecte investiţionale, deoarece în societate, din păcate tot mai des se observă devalorizarea normelor etice, morale, tineretul devine tot mai indiferent faţă de participarea la viaţa socială a satului pe timp ce pretenţiile şi nemulţumirile faţă de starea de lucruri este în creştere continuă. Una din cauze a acestei situaţii create este nivelul scăzut de educaţie în rîndul populaţiei, mai ales pe fonul că majoritatea persoanelor culte sau cu studii pleacă la oraş sau peste hotare, în sat rămînînd de obicei persoanele fără studii superioare sau cu un nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. La toate acestea, reieşind din cele expuse se adaugă şi faptul că mulţi oameni nu conştientizează gravitatea situaţiei în care se află satul şi nici faptul că fiecare cetăţean de rînd poate contribui esenţial la elaborarea, implementarea sau realizarea unui proiect investiţional.

Un obstacol serios îl constituie faptul, că localitatea se confruntă cu problema lipsei edificiilor. La prima vedere pare că situaţia din Ţaul, în comparaţie cu alte sate este mult mai bună, dar situaţia reală ne arată inversul. Într-adevăr satul se poate mîndri cu clădirea Palatului Culturii sau cea a Colegiului Agricol, însă un sat cu peste 3700 de oameni nu are un Centru de Sănătate în care să existe condiţii elementare de activitate, lipseşte o casă de deservire socială, iar instituţiile de învăţămînt sînt într-o stare nesatisfăcătoare. Într-o situaţie similară se află şi sediul primăriei satului Ţaul, care necesită schimbarea acoperișului, ferestrelor. De aceea proiectele investiţionale ce ţin de dezvoltarea infrastructurii satului sînt puse pe primul plan.

O societate poate înregistra succese atunci, cînd cunoaşte concret ce doreşte, ştie cum să realizeze obiectivele propuse, îşi cunoaşte drepturile şi obligaţiunile. Populaţia rurală tradiţional este din păcate mai puţin informată decît locuitorii urbelor, fapt ce se răsfrînge negativ asupra evoluţiei dezvoltării economice în general a comunităţilor. Oamenii de la sate nu cunosc, sau cunosc foarte slab legislaţia în vigoare, lipseşte transparenţa, nu există conlucrarea dorită. La toate acestea se adaugă insistenţa nedeplin manifestată şi nu în ultimul rînd lipsa experienţei corespunzătoare în colaborarea cu creditorii, fenomen specific pentru satul Ţaul.

În ultimii 10-15 ani, din cauza condiţiilor precare de trai şi a situaţiei de criză economică cronică din republică, o bună parte din compatrioţii noştri au ales străinătatea, pentru a putea să-şi asigure existenţa lor şi a familiilor. De acest fenomen nu a fost ferită nici localitatea noastră. La moment peste jumătate din populaţia aptă de muncă, mai cu seamă persoane tinere sînt plecate la muncă peste hotarele ţării. Această situaţie are consecinţe negative în peisajul social al localităţii. Are loc îmbătrînirea populaţiei, natalitatea este depăşită de cîteva ori de mortalitate, scade an de an rata nupţialităţii, se observă un exod masiv al tinerilor peste hotare, mulţi din care preferă să nu mai revină acasă . În aceste condiţii, economia localităţii rămîne fără braţe de muncă, inclusiv calificate. Apariţia aceastei  probleme  însă este determinată de o altă situaţie din economia naţională – salariile mici. Neremunerarea corespunzătoare a muncii prestate este una din cauzele exodului populaţiei active, la toate se adaugă rata şomajului foarte înaltă, mai ales în rîndul tinerilor şi femeilor. Un factor ce confirmă starea existentă de lucruri este şi faptul că foarte multe persoane de vîrstă pensionară continuă să activeze, persoanele tinere fiind obligate să părăsească ţara.

Un alt factor care împiedică dezvoltarea comunităţii rămîne a fi politica post-privatizare promovată de stat. În acest sens se promovează o politică a preţurilor incorectă, nu există piaţă dezvoltată de desfacere a mărfurilor producătorilor agricoli locali. Deseori unele decizii ce ţin de piaţa de desfacere a mărfurilor agricole, de politica preţurilor se iau reieşind din interesele politice a celor cointeresaţi.

În cele din urmă un obstacol în realizarea intenţiilor de dezvoltare comunitară, este faptul colaborarea dintre actorii comunitari deseori lasă de dorit.

Înlăturarea sau rezolvarea fie şi parţială a acestor obstacole ar permite grăbirea proceselor de realizare a diferitor proiecte investiţionale, care ar cuprinde diferite domenii şi direcţii de dezvoltare strategică a satului Ţaul.

3 Direcţiile strategice de dezvoltare a satului Ţaul.

 

3.1 Direcţia strategică „Dezvoltarea parteneriatului şi informarea populaţiei”

 

d/o Denumirea activităţii Perioada de realizare Responsabili
1 Organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale a satului În fiecare an 2010-2015 A, Mitrica – primarul satului
2 Înfiinţarea postului de radio şi televiziune locală 2014 L. Iurcişin – profesoară, consilier
  Constituirea unui grup de iniţiativă 2014  
  Elaborarea unei concepţii 2014  
  Identificarea finanţării 2014  
3 Casa de deservire medico – socială 2013 A. Mitrica – primarul satului
  Organizarea unui sondaj în vederea necesităţilor populaţiei în servicii 2012  
  Identificarea localului 2012  
  Reparaţia localului 2015  
  Completarea cu utilaj 2015  
4 Cimitirul satului 2013 L. Serdeşniuc – preotul-paroh
  Localizarea şi legiferarea terenului 2010  
  Amenajarea cimitirului 2013  
5 Acordarea dineului  gratuit pentru persoanele social vulnerabile 2013 V. Popadiuc – asistent social
  Elaborarea unui sondaj pentru identificarea persoanelor social vulnerabile 2010  
  Identificarea localului centrului de zi pentru persoanele vulnerabile 2012  
6 Editarea ziarului local 2014 C.Ţîcu – secretaul Consiliului local
  Constituirea grupului de iniţiativă 2012  
  Editarea ziarului 2012-2015  
7 Susţinerea tinerilor specialişti 2010 – 2015 T.Iarovoi – directorul Liceului Teoretic
  Efectuarea unui studiu a necesităţilor de tineri specialişti 2010  
  Crearea locurilor de muncă 2010 – 2015  
  Cazarea şi crearea condiţiilor de trai 2010 – 2015  

 

8 Promovarea imaginii satului 2010-2015 A. Mitrica – primarul satului
  Editarea unei cărţi despre „Istoria satului şi a parcului Ţaul” 2013 L. Grama – directorul Muzeului Etnografic
  Elaborarea  web siteului satului 2014-2015 C.Ţîcu – secretarul Consiliului local
  Înfrăţirea cu alte localităţi din străinătate 2014-2015 V. Moroz – Directorul Palatului Culturii

A. Mitrica – primarul satului.

  Relatarea imaginii în mass-media raională şi republicană 2010-2015 A.Rotaru – ziarist la ziarul raional „Pasul nou”
9 Realizarea planului perspectiv de dezvoltare a satului 2010-2015 A. Mitrica – primarul satului Ţaul

 

Au realizat:

  1. Moroz Valentin – directorul Palatului Culturii
  2. Muguliuc Ala – ajutor de educător, grădiniţa de copii „Mărţişor”
  3. Ţîcu Corneliu – secretarul Consiliului local
  4. Covali Svetlana – Secretar-dactilograf gimnaziul Țaul.
  5. Lisnic Ioana – şefa gospodăriei Palatului Culturii.

 

3.2 Direcţia strategică „Dezvoltarea infrastructurii”

 

Nr.

d/o

Denumirea activităţii Perioada de realizare Responsabili
1 Îmbunătăţirea condiţiilor de studii în gimnaziul Țaul 2010-2015 A. Mitrica – primarul satului,

I.Iurcișin – directorul

gimnaziului

  Acoperirea cu ţiglă metalică 2012 I.Iurcișin – directorul

gimnaziului

  Dotarea cu mobilier 2013 I.Iurcișin – directorul

gimnaziului

  Procurarea de noi calculatoare 2014 F. Trandafir – profesor

informatică

  Schimbarea tuturor ferestrelor 2012 I.Iurcișin – directorul

gimnaziului

  Reparaţia sistemului de canalizare 2010 L.Dudic – director-adj.

pentru gospodărie gimnaziu

  Construcţia apeductului 2010 L.Dudic – director-adj. pentru gospodărie

gimnaziu

  Reparaţia gardului 2014 L.Dudic – director-adj.

pentru gospodărie gimnaziu

2 Îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a grădiniţei 2011-2014 A. Mitrica – primarul satului,

V. Caramîş – directoarea

grădiniţei

  Schimbarea tuturor ferestrelor şi uşilor 2014 V. Caramîş – directoarea

grădiniţei

  Reparaţiei sistemului de încălzire 2013 V. Caramîş – directoarea

grădiniţei

  Reparaţia apeductului 2011 V. Caramîş – directoarea

grădiniţei

  Reparaţia sistemului de canalizare 2011 G. Toderiţa – şefa

gospodăriei grădiniţei

  Reparaţia şi amenajarea terenului 2013 G. Toderiţa – şefa

gospodăriei grădiniţei

  Completarea şi renovarea materialelor şi utilajului 2014-2015 V. Caramîş – directoarea

grădiniţei

3 Îmbunătăţirea condiţiilor de activitate în Centrul de Sănătate 2010-2015 A. Mitrica – primarul satului,

T. Leonteac – medic-şef

  Construcția unui Centru de Sănătate în centrul satului 2012 T. Leonteac – medic-şef

 

  Completarea, reînoirea cu utilaje şi materiale 2013-2015 T. Leonteac – medic-şef
4 Palatul Culturii 2010-2015 A. Mitrica – primarul satului,

V. Moroz – directorul Palatului Culturii

  Elaborarea devizului de cheltuieli 2012 V. Moroz – directorul Palatului Culturii
  Reparaţia curentă a interiorului, sala mică 2012 V. Moroz – directorul Palatului Culturii
  Reparaţia curentă a exteriorului 2014 V. Moroz – directorul Palatului Culturii
  Montarea încălzirii în sala mare 2015 V. Moroz – directorul Palatului Culturii
  Reparaţia sistemului de canalizare 2013 I. Lisnic – şefa gospodăriei palatului Culturii
  Completarea fondului de carte al bibliotecii 2013-2015 G. Ţaralunga – şefa bibliotecii publice
5 Sport 2010-2015 A. Mitrica – primarul satului
  Reamplasarea şi amenajarea stadionului sătesc 2015 A. Mitrica – primarul satului
  Organizarea turneelor la:    
  Lupte naţionale „Trînta” 2010-2015 N.Garbuz – antrenor
  Judo 2010-2015 G. Verdeş – antrenor
  Volei 2010-2015 M. Gangan , I. Melnic – antrenori
  Baschet 2010-2015 N. Garbuz – antrenor
  Fotbal 2010-2015 I. Melnic – antrenor

 

Au elaborat:

  1.  Iurcişin Ion – director-adjunct Liceul Teoretic „Evrica”
  2. Isac Valentina – director-adjunct pentru educaţie Liceul teoretic „Evrica”
  3. Melnic Lidia – educătoare grădiniţa de copii „Mărţişor”
  4. Iurcişin Ana – elevă Liceul Teoretic „Evrica”
  5. Mardari Violina – elevă Liceul Teoretic „Evrica”

 

3.3. Direcţia strategică „Dezvoltarea economică şi amenajarea satului”

d/o Denumirea activităţii Termenul de realizare Responsabili
1 Reparaţia drumurilor 2010 – 2015 A. Mitrica – primarul satului
  Elaborarea strategiei reparaţiei drumurilor 2010 V. Matveeev – specialist în reglementarea regimului funciar
  Identificarea finanţatorilor 2010 – 2011 A  Mitrica – primarul satului
  Efectuarea lucrărilor de reparaţie 2010 – 2015 A. Mitrica – primarul satului
2 Iluminarea străzilor 2013 – 2015 A. Mitrica – primarul satului
  Elaborarea unei strategii de iluminare a străzilor 2013 A. Mitrica – primarul satului
  Testarea sistemelor existente de iluminare 2014 A. Covali – electrician
  Efectuarea lucrărilor de reparaţie 2014 – 2015 A. Covali – electrician
3 Finisarea conectării populaţiei la conducta de gaz 2010 – 2012 V. Guţuleac – inspector Edineţ GAZ
  Constituirea unui grup de iniţiativă 2010 A. Mitrica – primarul satului
  Elaborarea proiectului tehnic 2010-2012 A. Guţuleac – inspector Edineţ GAZ
  Elaborarea planului de gazificare 2010 A. Guţuleac – inspector Edineţ GAZ
  Identificarea finanţatorilor 2010-2012 A. Mitrica – primarul satului
  Efectuarea lucrărilor de gazificare 2013 V. Guţuleac – inspector Edineţ GAZ
4 Amenajarea poligonului de deşeuri 2010 A. Mitrica – primarul satului
  Construcţia unui drum de acces 2010 O. Ogorodnic – director CAP „Ogmeliar Agro”
  Sădirea unui gard verde 2012 V. Gangal – consilier
  Elaborarea unui regulament de colectare a deşeurilor 2010 C. Ţîcu – secretarul Consiliului local
  Informarea populaţiei despre conţinutul regulamentului 2010 C. Ţîcu – secretarul Consiliului local
  Colectarea şi transportarea deşeurilor 2013-2014 E. Zabavnîi – angajat al primăriei
5 Construcţia apeductului 2011 – 2012 E. Țîcu – director ÎM „Diversitate”

 

  Constituirea unui grup de iniţiativă 2011 E. Țîcu  – director ÎM „Diversitate”
  Elaborarea proiectului tehnic 2011 E. Țîcu – director ÎM „Diversitate”
  Elaborarea planului de activitate 2011 E. Țîcu – director ÎM „Diversitate”
  Identificarea finanţatorilor 2011 E.Țîcu – director ÎM „Diversitate”
  Construcţia apeductului 2011 E.Țîcu – director ÎM „Diversitate”
6 Amenajarea muzeului etnografic al satului 2013 – 2014 L. Grama – directorul muzeului etnografic
  Constituirea unui grup de iniţiativă 2012 L. Grama – directorul muzeului etnografic
  Elaborarea unei strategii 2012 L. Grama – directorul muzeului etnografic
  Identificarea finanţatorilor 2012-2013 L. Grama – directorul muzeului etnografic
  Reparaţia capitală a clădirii  2014 L. Grama – directorul muzeului etnografic
  Constituirea unui centru etno-cultural 2014 – 2015 L. Grama – directorul muzeului etnografic
7 Amenajarea pieţii pentru realizarea mărfurilor 2012-2013 A. Mitrica – primarul satului
  Constituirea unui grup de iniţiativă 2012 A. Mitrica – primarul satului
  Elaborarea unei strategii 2012 A. Mitrica – primarul satului
  Construcţia tarabelor, meselor 2013 A. Mitrica – primarul satului

 

Au elaborat:

  1. Mitrica Andronii – primarul satului Ţaul,
  2. Găină Elena – profesoară, Liceul Teoretic „ Evrica”,
  3. Ogorodnic Rodica – asistentă medicală, Centrul de Sănătate Ţaul,
  4. Ursu Denis – elev, Colegiul Agricol din Ţaul,
  5. Gudîma Natalia – elevă, Colegiul Agricol din Ţaul.

 Finalităţi.

 

Prezentul plan strategic de dezvoltare a satului Ţaul a fost elaborat cu scopul de a trasa principalele direcţii strategice de dezvoltare a comunităţii, prin identificarea problemelor,elaborarea planurilor de activitate, prin constituirea grupurilor de iniţiativă şi aducerea la cunoştinţă a beneficiarilor. La elaborarea prezentului plan strtegic au fost implicaţi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor bugetare din localitate, care sînt direct cointeresate de implementarea a cît mai multe proiecte posibile, ce ar schimba edificiile actuale în nişte localuri cu aspect modern şi principalul cu condiţii decente de activitate. Un rol important l-au avut cetăţenii de rînd, care au manifestat un viu interes faţă de oportunităţile apărute, iar o parte din doleanţele lor au fost luate în consideraţie, ele fiind introduse în direcţiile strategice de dezvoltare a satului pentru următorii 5 ani.

O forţă motrică ,care a contribuit substanţial la elaborarea prezentului plan strategic de dezvoltare, a fost tineretul. În timpul elaborării planului strategic de dezvoltare am fost plăcut surprinşi de entuziasmul, dăruirea de sine de care au dat dovadă precum şi cunoaşterea în detalii a problemelor satului lor natal. O prioritate primordială  a fost acordată viziunilor tinerilor locuitori ai satului, care au înaintat idei noi, actuale, iar din partea lor aceste viziuni au fost amănunţit argumentate.

De asemenea pe durata lucrărilor asupra prezentului plan strategic de dezvoltare a satului am încercat să cuprindem toate domeniile de activitate şi păturile sociale care locuiesc în sat. Astfel s-au propus soluţii de reglementare a situaţiei bătrînilor, mai ales a celor singuratici, a familiilor social-vulnerabile, a orfanilor.

S-a lucrat mult în direcţia elaborării unei strategii de dezvoltare a infrastructurii satului Ţaul, mai ales că o experienţă în acest sens deja există în rîndul sătenilor. Accentul pe această direcţie s-a pus din considerentul că, satul Ţaul recent a fost introdus în itinerarul turistic de nord, fapt ce permite atragerea fluxului de turişti atît din raion cît şi din întreaga republică. Existenţa unei infrastructuri dezvoltate ar da posibilitatea să ne orientăm şi spre atragerea turiştilor din afara ţării, fapt ce ar avea o influienţă pozitivă asupra formării bugetului local.

Pentru ca satul să devină cunoscut şi peste hotare, paralel cu dezvoltarea infrastructurii s-a propus de a promova cît mai activ imaginea localităţii, prin intermediul tuturor surselor informaţionale disponibile şi posibile. În această direcţie deja se lucrează, iar primele rezultate nu au întîrziat să apară.

Bunăstarea oricărei localităţi depinde direct de nivelul de dezvoltare economică a ei. Fiind conştienţi de acest lucru am încercat să punem în dezbatere problemele ce ţin de situaţia economică a satului. Este adevărat că sîntem martori al unor schimbări esenţiale din viaţa social-economică şi politică a ţării, schimbări care se răsfrîng şi asupra satului, de aceea viziunile participanţilor la elaborarea planului strategic de dezvoltare a satului în mare parte s-au limitat la cele mai stringente probleme, deschiderea unor întreprinderi noi de prelucrarea materiilor prime agricole şi crearea locurilor noi de muncă şi bine plătite, astfel exodul populaţiei apte de muncă să fie limitat cît mai mult posibil.

În concluzie putem afirma că prezentul plan strategic de dezvoltare a satului Ţaul ne-ar permite să conlucrăm şi mai departe cu Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi cu alte instituţii donatoare, pentru a avea posibilitate să realizăm viziunile noastre exprimate în prezentul plan.